I M A G I N A T I A 

  • Aspecte generale. Definitie.

Imaginația ca proces psihic este un subiect controversat, atitudinea diversilor autori oscilând de la negare până la adaptare și apoi, din nou, la contestare. De-a lungul timpului s-au conturat mai multe abordari si definitii ale acestui proces.Mielu Zlate este unul dintre marii psihologi ai acestei tarii care a reusit sa formeze o imagine de ansamblu asupra imaginatiei, considerand urmatoarele: “Imaginatia este procesul de combinare și recombinare a datelor din experiența anterioară, în vederea dobândirii unor imagini noi, fără un corespondent în realitate sau în experiența noastră personală; imaginația este procesul de creare a noului în formă ideală” (Zlate, M. 1999, p.490).

  • Rolurile si functiile imaginatiei      

Imaginația este o trăsătură distinctivă ce poate fi întâlnită doar la om, fiind posibilă doar cu ajutorul unor instrumente specific umane: gândirea și limbajul. Imaginația operează exclusiv în limitele fanteziei, având nevoie de o minimă originalitate a modului de operare cu datele. Este elementul central în structura creativității. Procesul imaginativ are trei funcții importante. Prima funcție este cea de anticipare sau de proiectare, astfel imaginația joacă un rol fundamental în anticiparea unor noi situații, realități etc. A doua funcție este cea constructiv-creativă, prin intermediul căreia avem capacitatea de a elabora proiecte noi, de a avansa ipoteze îndrăznețe, oferind astfel, creativității, soluții neașteptate. A treia funcție este cea de descărcare, de catharsis, jucată atât de imaginarul oniric, cât și de actele obișnuite de imaginație.

  • Forme ale imaginatiei.

Imaginația are patru forme: visul, reveria, imaginația reproductivă și imaginația creatoare.Visul este forma primară de manifestare a imaginației, însoțit de impresie perceptivă puternică și de procesarea percepțiilor, atribuirea unui sens lucrurilor percepute, dar și de capacitatea de a procesa imagini și limbaj.Reveria poate proveni din existanța cotidiană și se poate declanșa involuntar, însă poate fi întreținută în mod voluntar. Această formă are o funcție de catharsis și ajută la recuperarea imaginii de sine afectată.Imaginația reproductivă este o formă voluntară, la baza căreia se află informațiile aflate în memorie, care contribuie la organizarea și împlinirea cunoașterii, apărând ca o parte a acesteia, prin imaginile ilustrative pentru concepte care poartă pecetea subiectului.Imaginația creatoare este cea mai importantă și mai complexă formă a imaginației, care este definită prin raportarea la finalitatea sa, care ar trebui să fie un produs nou, caracterizat prin originalitate (Aniței, M. 2010).

  • Procedeele imaginatiei

În calitate de proces cognitiv, imaginatia dispune de o serie de procedee de combinatorică imaginativă. Sunt operatii, procedee de lucru mintal, prin intermediul carora imaginația intervine asupra conținuturilor sale și produce modificări, transformări, aglutinări, tipizări, schematizări, rearanjări, substituții, analogii, asocieri, adaptări etc.Aglutinarea este procedeul prin care se contopesc într-un întreg diverse elemente separate, fiind des folosită în mitologie (imaginea Sirenei sau a Centaurului).Amplificarea sau diminuarea sunt procedee prin care se amplifică sau se diminuează diferite treăsături atât morale, cât și fizice, fiind des utilizată în literatura romantică (Ileana-Cosânzeana, pitici, zmei). Multiplicarea și omsiunea sunt procedee prin care se înmulțesc anumite elemente (balaur cu 7 capete) sau se elimină altele mai puțin importante. Diviziunea și rearanjarea sunt procedee prin care se împart în mai multe segmente componentele unui obiect sau proces, după care aceste părți sunt reordonate. Adaptarea este procedeul prin care un obiect sau principiu se adaptează la situții noi.Procedeul de modificare poate schimba anumite însușiri, precum mărime, formă, culoare. Substituția este procedeul prin care se înlocuiesc unele obiecte cu altele. Tipizarea este procedeul cel mai des utilizat în literatura realistă, prin care este redat generalul prin intermediul individualului.Schematizarea, folosită mai ales în arhitectură sau tehnică, redă un conținut imaginativ sub formă de schemă. Analogia este un procedeu foarte complex, care are patru forme: personală (identificarea creatorului cu obiectul studiat), directă (raportarea obiectului studiat la altul care ar părea că are anumite asemănări), simbolică (considerarea problemei sub formă de imagini globale, cu valoare de reprezentări sensibile, estetice), fantastică (înlocuirea realului cu magicul, fantasticul) (Zlate, M. 1999).

  •  Care sunt  MECANISMELE ce stau la baza imaginatiei? Memoria intracționează cu imaginația, fiind un suport primar pentru aceasta. Mare parte din conținutul imaginației este extras din memorie, reactualizat și supus procedeelor imaginative. Memoria este focalizată pe reactualizarea amintirilor, exact în forma în care erau în momentul achiziției, pe când imaginația adaugă reprezentărilor trecute elemente proiective prezente. Memoria reprezintă, pentru imaginație, atât punctul de plecare, cât și punctul de sosire deoarece inițial ea oferă imaginației informațiile pe baza cărora va avea loc procesul imaginativ, după care produsele acestuia vor fi stocate în memorie. Din punct de vedere ontogenetic, reprezentarea este un suport fundamental pentru imaginație, dezvoltarea și manifestările acesteia depinzând de bogăția și dinamica reprezentărilor. Reprezentarea joacă un rol foarte important în imaginație. Wundt afirma că imaginația este capacitatea de a reprezenta în mod viu obiectele sau „facultatea de a inventa, de a concepe”. Imaginația reproductivă beneficiază cel mai mult de mecanismele reprezentării. Subiectul își imaginează anumite realități care nu au fost percepute vreodată, însă apelează la reprezentări și combină scene reproductiv-imaginative. Imaginația a fost foarte des identificată cu gândirea. Dificultatea înțelegerii relației dintre aceste două procese provine, în primul rând, din faptul că, în plan procesual, acestea nu au niște granițe bine delimitate. Imaginația și gândirea sunt două procese care se întrepătrund și se susțin reciproc. Transformările care se produc la nivelul imaginației folosesc structurile operaționale ale gândirii, produsele obținând o valoare mult mai mare. Imaginația reproductivă are ca bază de lucru operativitatea gândirii, ea obținând rigoare și consistență cu ajutorul înțelegerii, învățării și rezolvării de probleme

2 thoughts on “

  1. Grupa 5 va propune o abordare a Imaginatiei (ca proces psihic cognitiv superior) intr-o forma mult mai simplificata. Acest subiect este unul amplu si necesita o foarte mare atentie datorita importantei lui. Avand in vedere sarcina data, credem si speram ca am reusit sa surprindem aspectele esentiale, nu mai mult decat cele necesare unul elev de clasa a 10 a.

  2. Întradevăr acest subiect este unul amplu, dar ați reușit sa sintetizați foarte bine! Aștemptăm obiectivele și planificare.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s